English Muzeul Deva

MUZEUL CIVILIZATIEI DACICE SI ROMANE DEVA - MEMBRU - RETEAUA NATIONALA A MUZEELOR DIN ROMANIA



BIBLIOTECA





           Biblioteca documentara a Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva isi are inceputurile in anul 1880 odata cu constituirea Societatii de Istorie si Arheologie a comitatului Hunedoara care, chiar dintru inceput prevedea in statutul sau „primirea pentru pastrare a arhivelor familiale si strangerea celor mai valoroase documente si tiparituri intr-o colectie arhivistica si o biblioteca”.
           Membrii Societatii de Istorie si Arheologie a comitatului Hunedoara, personalitati ale vremii dar si simpli pasionati de istorie au contribuit cu donatii, punand bazele unei biblioteci, care, la sfarsitul secolului al XIX-lea era considerata una dintre cele mai importante din comitat. Printre primii donatori se afla personalitati ca Trefort Agoston, ministrul Cultelor si Educatiei, George Baritiu, arheologul Torma Zsofia, Teglas Gabor primul director al muzeului, Kuun Geza presedinte al Societatii, Solyom-Fekete Ferencz vicepresedinte al Societatii, precum si numeroase alte personalitati locale.
           Inca din 1881 au inceput demersurile pentru stabilirea unui schimb de publicatii cu diferite institutii de cultura din Imperiul Austro-Ungar fiind oferit la schimb anuarul Hunyadvarmegye Tortenelmi es Regeszeti Tarsulat Evkonyve (1882-1913). Dupa 1937, odata cu editarea primului numar al revistei Sargetia. Acta Musei Devensis, au fost stabilite noi relatii de schimb cu o serie de institutii stiintifice prestigioase din Europa.
           In prezent biblioteca documentara a muzeului devean desfasoara schimbul de publicatii cu majoritatea muzeelor si universitatilor din tara, precum si cu 92 de institutii de profil din strainatate (Austria, Belgia, Bosnia Hertegovina, Bulgaria, Cehia, Croatia, Elvetia, Franta, Germania, Italia, Iugoslavia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Slovacia, Slovenia, S.U.A, Suedia, Ungaria) .
           Un loc special in biblioteca muzeului il ocupa colectia de carte romaneasca veche, fiecare carte constituind un moment aparte in istoria culturii romanesti. Numim aici cateva: Molitvenic slavonesc, Targoviste, 1545; Carte romaneasca de invatatura, Iasi, 1643; Noul Testament, Balgrad, 1648; Indreptarea legii, Targoviste, 1652; Chiriacodromion, Balgrad, 1699; Invatatura de sapte taine, Buzau, 1702; Evanghelie, Bucuresti, 1723; Triod, Ramnic, 1731; Strastnic, Blaj, 1753, etc.
           Tot in acest context semnalam cartile cu caracter didactic tiparite in secolele XVIII-XIX, carti avand remarcabila misiune de „luminare” a materialului uman ce trebuia educat. Mentionam dintre acestea: Gheorghe Sincai, Indreptare catre aritmetica, Blaj, 1785; Bucoavna pentru invatatura pruncilor…, Sibiu, s.a.; Moise Fulea, Carticica naravurilor bune pentru folosul si trebuinta tinerimei…, Sibiu, 1842; Ioan Rus, Icoana pamantului sau carte de geografie, Blaj, 1842; Descriere scurta a terei Ardealului aplecata la cuprinderea mintei pruncilor.., Blaj, 1847; Abecedariu cu slove chirilice si cu litere romane, Sibiu, 1851; Samuil Andreevici, Carte de cetire sau Legendariu romanesc.., Viena, 1855; Metodica calculatiei in cap …., Viena, 1856; Zaharia Boiu, Abecedariu pentru Scolile populare romane, Sibiu, 1866, etc.
           Biblioteca detine astazi aproximativ 32.000 de volume, cuprinzand carte curenta de specialitate, carte romaneasca si straina veche, precum si publicatii periodice romanesti si straine.