MUZEUL CIVILIZATIEI DACICE SI ROMANE DEVA - MEMBRU - RETEAUA NATIONALA A MUZEELOR DIN ROMANIA

SECTIA    DE    ARHEOLOGIE    SARMIZEGETUSA

    Capitala Daciei Romane, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, localitate care astazi porta numele de Sarmizegetusa este situata la poalele Muntilor Retezat, pe soseaua Hateg-Caransebes, la circa 8 km de la Portile de Fier ale Transilvaniei, posibil anticul Tapae.
    Sarmizegetusa gazduieste astazi o importanta sectie de arheologie si administreaza parcul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, cuprinsa în reteaua muzeala si de monumente a Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva. În anul 1924 Constantin Daicoviciu a înfiintat institutia, ca o consecinta fireasca a reluarii sistematice a sapaturilor arheologice de la Gradiste (asa se numea comuna pina în anul 1936). Din anul 1982 muzeul a fost mutat într-un sediu nou, construit în anul 1937, aflat în imediata apropiere a scolii, chiar la intrarea dinspre Hateg.

     Distrugerea lenta dar permanenta a Coloniei Dacica Sarmizegetusa a fost incetinita considerabil prin infiintarea in anul 1880, la Deva, a “Societatii de Istorie si Arheologie pentru Comitatul Hunedoara”. Asociatia era si fondatoarea Muzeului de Arheologie din Deva, ca urmare a sapaturilor intreprinse in capitala provinciala intre anii 1881-1893.
     Pe langa localnicii hunedoreni Societatea a avut importanti membri onorifici, printre care s-au numarat: George Baritiu, membru al Academiei Romane; dr. Desideriu Csanki, de la Arhiva Nationala din Budapesta; dr. Carol Torma, profesor la Universitatea din Cluj, apoi Budapesta, iar din anul 1882 membru al Academiei Romane sau ministru al Cultelor si Invatamantului la Budapesta; profesorii Iuliu Jung si Otto Keller, de la Universitatea din Praga; romancierul Jokai Mor; dr. Francisc Zimmermann, de la Arhiva Saseasca din Sibiu, etc.
     La randul lor membri ai acestui important for stiintific s-au facut remarcati printr-o activitate care i-a impus si in afara hotarelor tarii: dr. Kuun Geza, presedintele Societatii, a devenit vicepresedinte al Academiei Maghiare si membru al mai multor academii din strainatate; Sofia Torma, din Orastie si cu o activitate in domeniul arheologiei, a devenit membru honoris causa al Universitatii din Cluj, apoi membra a Academiei Maghiare din Budapesta.
     Anuarul asociatiei cuprindea informatii despre sapaturile de la Sarmizegetusa, fara a intra in amanunte, astfel incat este deosebit de dificila localizarea unor cercetari mai vechi si implicit locul de descoperire a numeroase monumente sculpturale. O prima sintetizare a acestor informatii a reusit sa faca savantul clujean Constantin Daicoviciu, care a si reluat si continuat procesul sapaturilor arheologice.

Sef sectie Dr. Gica Baestean